Femeia numitã Toamnã
Au cãzut primii stropi de sudoare
De pe fruntea cerului
Si s-au amestecat în culoare
Pe asternuturile patului.
Cad frunze de mohun în vid
Pe marginea unui pat
S-acopere un sentiment timid.
Mã-nvãluie toamna dormind..
Stã toamna în geam.
Se vrea privitã ca la cinematograf
În rol de femeie fatalã,
Îmbrãcatã parcã cu haine de odinioarã
Se vrea doamnã !
Ti-a cãzut esarfa rosie de la gât
Si-am prins-o de un zâmbet;
Cu pasi grãbiti de vânt
Voi deveni si eu femeie.














Comments